luni, ianuarie 30, 2012

Gunoierul

Îmi pare că de fiecare dată el își face treaba
Cu aceeași scârbă exemplară,
Că-n dureroasa deposedare nu cunoaște graba.

Îmi adună lent sticlele goale de vodkă
În care ți-am înecat pe rând,
Privirile ce îndemnau la păcat odată.

Culege atent toate mucurile de țigări,
Fumate după-mbrățișări de plumb
Când ne-am strivit trupurile în plăceri.

A strâns iarba uscată din Grădina Japoneză
Și urmele plimbărilor, când privirile noastre
Au invitat soarele la o încântătoare partuză.

Ce-i pasă lui că-mi vreau cioburile vieții înapoi?
Îmi smulge din rădăcini fiecare amintire
Care-n lipsa ta, pentru viitor, e doar gunoi.

Aici nu mai încape nimic din ce a fost odată.
Aici ziua de mâine calcă în picioare prezentul.
Aici mă simt infinit de goală și renăscută cu sila.

vineri, ianuarie 27, 2012

Sevraj

...come to the dark side.
mâna ta îmi mângâie trupul
și-mi intră sub piele.
apropierea ta mă-nțeapă
și-ti simt sărutul vicios prin vene.

cheamă-mă dincolo de gând!

vreau să te simt ca la început,
să-mi înec mințile
în roua coapselor tale
ca într-un ocean necunoscut.

mai știi când ne-am amestecat
coapsele, buzele, gemetele
până mi-ai intrat în sânge
și m-ai dezumanizat?

am fost doar pofta unui animal,
până când dimineața mi-a întors
trupul obscen cu amintiri curate
și miros suav de dor carnal.

marți, ianuarie 24, 2012

am obosit de iubire.

am obosit de când eram doar gând
și alergam după visele tale
să le învăț ce-i un sărut.

nu le-am ajuns atunci.
căci m-am pierdut în lunci cu stele.

te-am regăsit în lumea asta,
mi-am lipit urechea de inima ta.
erai atât de obosit de viață.
- cât m-ai așteptat?
- mult, mi-ai răspuns.
-mai mult de zece ani?
-da.
-mai mult de cinsprezece?
-da.
-mai mult de douăzeci?
-da.
-je m'en fous, je t'aime!

apoi ți-am privit visele cărunte
și le-am sărutat ridurile de pe frunte.

sâmbătă, ianuarie 21, 2012

Regressus ad uterum

Îmi înghesui trupul pe fereastra mică din podul casei.
Nimic măreț, impozant sau terifiant.
Bulevardul prăfuit cu mașini grăbite și felinare stinse.
Atenția fluidă îmi anesteziază timpul.

Din cauza vitezei și a peisajului șters,
În lume azi nu e nimic de reținut,
Imagini fluide, fără interes -
Peste gânduri e numai liniște de lut.

Aici sfârșește începutul oricărei intenții.
Din tot ce trece prin fața ochilor,
Rămâne Nimicul - veșnica sfidare a morții.





 "Pourquoi il y a plutôt quelque chose que rien ? 
Car le rien est plus simple et plus facile que quelque chose."

 Leibniz, Principes de la nature et de la grâce fondés en raison

vineri, ianuarie 20, 2012

Joncțiune existențială

Timpul sparge cuvintele.
Înghesuite între clipe infinite,
Au mustit prea multe gânduri
Așteptând pe buze să fie rostite.

Îmbibate cu negru de mister,
Literele au fiert în ele cerneala
Până s-a topit ființa tânără și stearpă,
Scurgându-se-n canalul din mahala.

Azi trece-ncet printre crăpăturile de asfalt,
Pe sub jucării stricate și țigări fumate,
Pe sub tocuri roșii de curve obosite și plânse.
Adună tot în drumul ei murdar și se întregește.

luni, ianuarie 09, 2012

Încleștare

Iubire,
Ți-s brațele atât de lungi
Când rupi mătasea nopții
Încât stânsoarea lor îmi sluțește trupul.

Stăm tâmplă lângă tâmplă,
Coapsă fierbinte lânga coapsă,
Și-adesea mi se-ntâmplă
Să ma pierd în tine,
Să uit de lut, de piele și de oase.

Când mi se macină întreg trupul
De trupul tău,
Îmi încape tot sufletul
În sufletul tău .

Povețe

Mi-așez tăcerea
Pe banca buzelor tale
S-o învăț ce-i ascultarea.

Vocea ta-i grădină cu flori.
Ciripit suav de pasărele
Îți cutreieră gândurile -
Muguri de vacarm în război.

În cuvintele tale încap
Frica, plăcerea și durerea.
Se-adună păcatele armonios
Pe muchia unui zâmbet tăios

vineri, ianuarie 06, 2012

Încarnare

azi virtutea mea-i pornografică
se dezbracă de cuvinte,
îmi întoarce spatele,
insuportabil de încet,
se apleacă.

pulsul îmi ia foc,
sar scântei din pieptul fierbinte,
îmi simt traspirația rece prin vene,
căci a trecut atât amar de vreme
de când soarta nu m-a posedat.

da, soarta mea e o târfă,
ea caută perversitatea în virtute
și din împerecherea lor sterilă
rămân cicatrici numite sentimente.

toate sunt atât de vulgare,
îmi intră în carne
și mă doare
să-mi văd sufletul încarnat,
mustind de plăceri.

luni, ianuarie 02, 2012

Hostel

În camera mică,
Printre paturi îmbibate cu povești,
Fericirea trecătoare își adoarme copii.

Adoarme-ncet micuțul Eros,
Întorcând lumea pe dos.

Afrodita își întinde picioruțele prin vise
Când praful de somn se lasă pe pleoapele-i închise.

Maya nu se culcă din lene,
Până când jocul ei trece dincolo de gene.

Dionysus s-a ascuns în cupa Nopții,
Care a uitat să deschidă ușa Dimineții.

Azi Fericirea-i acasă în hostel -
Toți călătorii își uită sufletu-n el.

duminică, ianuarie 01, 2012

Declarație de dragoste

Limba mea-i un măcel.
Aici în fiecare cuvânt e o luptă -
Gândurile se spintecă,
Sentimentele se sugrumă,
Până ajung în plutonul din linia întâi.

Unde tăcerea le examinează beregata,
Apoi ucide -
Și nu iartă.